România este o ţară în care găsim mulţi cai, utilizaţi în diferite scopuri: de la agricultură şi până la concursuri ecvestre. Vă voi prezenta unele din cele mai cunoscute rase de sorginte românească.

Huţul
Este o rasă autohtonă care a apărut în Nordul României, în zona Carpaţilor. Huţulul se întâlneşte în zonele Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, şi este o dovadă vie a adaptabilităţii calului hipometric: această rasă a devenit robustă şi rezistentă, în faţa climei ostile. Numele rasei provine de la populaţia Huţulă, de origine ucraineană. Este pomenit pentru prima oară în lucrarea "Hippica", în 1606.

Este una dintre cele patru rase pure crescute în hergheliile de stat din România.

Înălţimea la greabăn este de 139-151 cm. Culorile specifice ale acestei rase sunt murg, roib, negru, soriciu. Morfologia şi formatul sunt tip dreptunghi, gâtul şi spatele fiind musculoase; Huţulul este un animal robust. Ca temperament, este un cal vioi, cuminte, docil şi muncitor, iar dacă este tratat correct vă va mulţumi cu afecţiune, supunere şi loialitate. Rasa Huţul este indicată copiilor care vor să înveţe echitaţie.

În România, aceste cabaline se întâlnesc la herghelia Lucina (Bucovina de Nord).

Cal semigreu românesc
Calul semigreu românesc este o rasă relativ nouă, creată pentru a fi utilizată în agricultură şi transporturi grele. Rasa a fost alcătuită din încrucişările masivului ardenez cu Trăpaşul Românesc. Astfel, a ieşit un cal (omologat în 1985) extrem de puternic. Talia este de 158 cm, cu o masă corporală care ajunge la 600 kg. Greabănul este scurt şi şters, însă îmbrăcat în musculatură. Membrele sunt puternice, cu articulaţii largi. Este docil şi muncitor, un cal vioi. Interesant este că poate tracta o greutate de 3-4 ori mai mare ca masa lui corporală. Aceste cabaline sunt crescute în Târgu Mureş, Cluj, dar şi în zona subcarpatică.

Trăpaşul Românesc

Calul se trage din Trăpaşii americani, francezi, ruseşti, şi iepe locale, Nonius şi Furioso North-Star. În prezent, această rasă se creşte la hergheliile Rusetu şi Dor Mărunt, iar probele pentru testarea performanţei se dau pe Hipodromul de Trap din Ploieşti.

Trăpaşul Românesc este de dezvoltare mijlocie, eumetrică, în jurul a 155-157 cm. Capul este uscăţiv, cu un profil drept. Pieptul este larg şi musculos, iar membrele - uscăţive, dar puternice. Este uşor de dresat, fiind docil, liniştit şi blând.

Cabalinele din această rasă sunt ideale pentru tracţiune, în special pe drumuri de ţară. Se pot deplasa în trap distanţe mari, având o rezistenţă remarabilă. Aceasta rasa este folosită şi pentru ameliorarea cailor locali din Oltenia, Muntenia, Dobrogea. Metişii iepelor locale au o energie mai mare decât a părinţilor.